Spre sfarsitul primului an de viata, multor sugari nu le mai place laptele. Nu se va insista si mai ales nu va fi fortat sa-l bea. Se va incerca, daca prefera, laptele cu cereale (faina, fulgi), cacao (dimineata) sau sub forma de budinci, branza sau lapte acidifiat cu suc de lamaie, iaurt. S-ar putea sa fie numai o repulsie trecatoare, care dispare de la sine dupa catva timp.
De asemenea, exista copii care refuza sa primeasca si in aceasta luna, alimentatia din ceasca sau pahar. Dupa cateva incercari nereusite se renunta si se reia tentativa dupa 1-2 saptamani. In prima perioada, copilul va "pierde pe drum", varsand o mare parte din alimentul pus in pahar. Este o parte din procesul de invatare.
Se poate evita varsarea unei cantitati prea mari de lapte, turnand in pahar o cantitate mica. Cei mai multi primesc laptele numai din biberon.
Supraveghere si ingrijiri
• Picioarele in "O". Majoritatea sugarilor au la aceasta varsta o astfel de deformare a membrelor inferioare, pana cand musculatura se dezvolta mai bine. Daca aceasta curbura este mai accentuata, se va aviza medicul, care stabileste daca nu este vorba de o manifestare de rahitism.
• Somnul. Incepand cu aceasta varsta, cei mai multi sugari incep sa indrageasca, mai devreme sau mai tarziu, o anumita jucarie sau o bucata de tesatura colorata, pe care tin s-o ia cu ei in pat si sa adoarma cu ea. Carpa sau/si jucaria par sa reprezinte o deosebita sursa de satisfactie, de calm si de securitate, judecand dupa reactia nefericita a copiilor cand li se ia obiectul adorat.
Unele mame sunt nelinistite cand copilul lor acorda atata importanta unui obiect neinsemnat. Obiceiul se intalneste atat de des la copiii sanatosi, echilibrati, calmi, incat poate fi apreciat ca ceva perfect normal.
• "Jocul" cu organele genitale. Copilul atinge organele genitale si se joaca uneori cu ele asa cum isi pipaie, de exemplu, degetele si urechile. Sunt parti ale corpului si vrea sa le cunoasca. Copilul are fata de corpul sau aceeasi curiozitate pe care o manifesta fata de jucarii si de intregul mediu inconjurator.
Baietii, in special, au o preferinta deosebita pentru organele genitale. Acest joc nu are nici o importanta si nu duce in nici un caz la masturbare. Cu cat parintii ii acorda importanta mai mica, cu atat va fi mai bine.
Copilul nu trebuie certat, caci i s-ar stimula si mai mult interesul pentru aceste manevre. Dificultatile apar numai atunci cand, prin comportamentul parintilor, copilul capata impresia ca face un lucru interzis.
Formarea deprinderii de a fi curat. Olita
Momentul potrivit pentru obisnuirea copilului la olita este foarte controversat. Mamele incearca foarte devreme sa-l deprinda pe sugar sa-si faca nevoile la olita (de foarte multe ori din luna a 8-a). Este necesar sa fie cunoscute functiile copilului. Ori, controlul sfincterului anal se instaleaza dupa 1 an, iar cel al vezicii urinare si mai tarziu (vezi capitolul urmator).
Pe de alta parte este greu pentru mame si chiar pentru pediatrii, sa nu incerce sa-l obisnuiasca pe copil sa-si stapaneasca muschii ce intervin in acest act fiziologic.
• La 10 luni se poate incepe deprinderea sugarului de a face la olita. Asa cum s-a amintit mai sus, sugarul are scaunele la aproximativ aceleasi ore. Dupa ce mama sesizeaza care sunt aceste ore, va pune sugarul pe olita si va pronunta in acelasi timp cateva sunete, mereu aceleasi. Concomitent, va deschide un robinet de apa. Senzatia de rece si de apasare a marginii olitei, pozitia de stat pe vine, sunetele din jurul lui contribuie adesea sa-l obisnuiasca pe copil sa faca la olita.
• Se va procura o olita din material plastic si un dispozitiv suplimentar (scaunel) cu ajutorul caruia se fixeaza olita. Nu este bine ca sugarul sa fie lasat mult timp (peste 10 minute) pe olita, deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (iesirea in afara a mucoasei din portiunea terminala a intestinului gros), mai ales la copiii cu diaree repetate si/sau prelungite.
• Este important ca sugarul sa nu fie certat daca stradaniile mamei sunt fara rezultat, deoarece el nu este inca responsabil de actele sale. In schimb, nu se va pierde prilejul de a-l lauda atunci cand are succes. Se va repeta incercarea in fiecare zi la aceeasi ora, mama dand dovada de rabdare si calm.
• In caz de insucces timp de 2-3 saptamani se intrerup aceste stradanii si se reiau dupa varsta de 18-24 luni. Insistenta incapatanata si certarea copilului pot duce la reactii de negativism si tulburari de comportament mai grave. Normal, copilul devine curat abia in al 3-lea an de viata.
Motricitatea generala
• Culcat pe spate sau pe burta, sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta, se rostogoleste, se poate ridica in sezut si uneori porneste in patru labe.
• Statul in sezut. Cu timpul a ajuns ca in aceasta pozitie sa stea liber, cu echilibru bun; se sprijina in fata, lateral si in spate cu usurinta. Se deplaseaza sezand inainte si in jurul axului corpului.
• Ridicarea in picioare. Cei mai multi se ridica tinandu-se de obiecte; putini reusesc sa se ridice si singuri (uneori). Dupa ce sugarul s-a ridicat si se sprijina, sta destul de stabil si se deplaseaza lateral de-a lungul unor mobile sau tinandu-se de marginea patului.
Motricitatea fina
Capacitatea de a opune degetul mare degetului aratator este una dintre marile cuceriri ale omului care permite folosirea mainilor la operatiuni fine (scris, mestesuguri etc).
Dobandirea acestei capacitati are loc intre a 9-a si a 11-a luna. De la 6 luni (cand miscarile manutelor erau atat de neajutorate atunci cand vroia sa apuce un obiect mic) pana la 10 luni (cand, cu o miscare gratioasa, reuseste sa ridice intre degetul mare si aratator o firimitura de paine) a intervenit un progres urias in coordonarea nervoasa .
Alte progrese ale dezvoltarii motorii
In general, copilul va practica si isi va desavarsi achizitiile din luna precedenta. Nu se inregistreaza progrese remarcabile. In ceea ce priveste mersul sprijinit, nu exista o regula generala: unii reusesc destul de bine, in timp ce altii (mai putini, este adevarat) nici nu incearca!
Limbajul
Unii copii continua sa-si imbogateasca vocabularul cu alte cuvinte bisilabice, altii nu se grabesc deloc sa vorbeasca. Cuvintele sunt fara adresa.
