Somnul
Cei mai multi sugari dorm acum noaptea fara intrerupere. Altii se trezesc, dar adorm singuri daca sunt lasati in pace cu jucaria lor. La aceasta varsta, un sugar mai doarme de 2-3 ori in cursul zilei.
Numarul si durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului, de starea de spirit si de agitatia celor ce-l supravegheaza, de programul general al familiei sau colectivitatii in care este ingrijit.
Din luna a 7-a, odata cu inmultirea posibilitatilor de miscare, multi sugari isi schimba pozitia si se dezvelesc in cursul noptii. Mai intai trebuie sa va convingeti ca sugarul nu este imbracat prea calduros sau invelit prea gros. Pentru a nu-i fi prea cald, este bine sa nu-l acoperiti de la inceput cu patura mai calduroasa.
Se va mentine o temperatura cat mai constanta in camera. Daca imbracamintea de noapte ii acopera si picioarele (sac de dormit, pantalonasi cu botosei) si in camera este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare daca sugarul se dezveleste. In locuintele care se racesc mult in cursul noptii (sub 17°C) este bine ca sugarul sa fie imbracat mai gros.
La imbracamintea obisnuita se poate adauga un tricou sub camasa de noapte sau o jachetica subtire pe deasupra. Pentru copiii care se misca mult si se dezvelesc sunt mai bune pijamalele cu botosei. Intre coapse se pun scutece absorbante. Chilotii din plastic favorizeaza opareala in locuintele friguroase sau cu variatii mari de temperatura. In timpul noptii, se va folosi sacul de dormit.
Baia
Baia, generala sau la nevoie partiala, se face, in continuare, zilnic. Daca se face cu indemanare, cu calm, in apa cu temperatura de 36-37°C (temperatura corpului), intr-o camera incalzita la circa 22°C si fara curenti de aer, baia este o placere pentru sugari.
Sugarul va fi lasat, daca sta nesprijinit pe sezut, sa se joace in apa cu o ratusca sau cu o barcuta de plastic. Baia nu trebuie sa se prelungeasca peste 10-15 minute. Nu este indicat sa se faca dusuri cu jet de apa puternic, care sperie pe unii sugari. Daca unii parinti tin la aceste dusuri se recomanda sa fie facute cu ajutorul unei stropitoare, cu apa la temperatura cu care este obisnuit sugarul (36-37°).
Apa prea calda sau prea rece sperie pe sugar si nu este lipsita de pericole: arsuri, raceli, stari de hipotermie (devin palizi sau vineti, isi pierd echilibrul sau chiar constienta).
Motricitatea generala
a) Culcat pe spate
Daca mama aseaza un sugar vioi, satul si sanatos culcat pe spate pe un plan perfect orizontal si dur (de preferat o masa), acesta se intoarce imediat pe o parte sau pe alta. Cei mai multi reusesc cu usurinta sa se intoarca pe burta.
Poate intinde ambele brate, ridicand si capul, spre a semnaliza ca vrea sa fie ridicat; daca este apucat de maini se trage aproape sigur in sus. Nu mai exista un model dominant de flexie sau de extensie.
b) Culcat pe burta
Sugarul ridica capul, isi transfera centrul greutatii si indoaie membrele inferioare sub burta cu intentia de a se ridica, dar cade inapoi. In aceasta pozitie se "invarteste" in jurul axului, se misca tot timpul si uneori ca racul, intinde un brat pentru a apuca un obiect. Intermitent intinde ambele brate si se sprijina pe maini cu articulatia cotului intinsa. Pozitia este simetrica. Bazinul este lipit de planul patului, membrele inferioare sunt in abductie (duse in afara) si usor flecsate (indoite).
c) Pozitia sezand
Ridicat prin tractiune in pozitie sezand, sugarul a devenit mai stabil. Se poate sprijini in fata. Mai trebuie sprijinit cand sta in sezut? Sugarul a invatat destul de bine sa stea singur, dar prefera sa fie sprijinit de la spate, daca sta treaz mult timp.
Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii, la inceput in unghi obtuz si apoi cu timpul si in unghi drept, unde are un sprijin suficient pentru spate si brate, putandu-se concentra in intregime asupra jocului.
d) Rotatia, tararea, mersul de-a busilea
In dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: tararea, mersul de-a busilea, in patru labe si in picioare.
La dezvoltarea generala trebuie urmarite si alte achizitii motorii: rotatia sau intoarcerea (pe una din partile laterale, pe ambele, de pe burta pe spate, de pe spate pe burta) si invartirea, care este o rotatie in jurul unui ax, sugarul pivotandu-se pentru aceasta miscare pe unul sau pe ambele membre superioare. Cea mai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozitia in patru labe nici in luna a 7-a.
Ei incearca sa se deplaseze prin rotatie, prin tarare sau de-a busilea (de exemplu pentru a ajunge sa apuce un obiect), dar efectul este de cele mai multe ori de deplasare inapoi. Multi parinti se sperie de aceasta deplasare inapoi. Alti sugari nu reusesc decat sa se invarta in jurul lor. Sugarii sunt "fericiti" de aceasta achizitie si o repeta pana la exasperarea si ingrijorarea intregii familii.
Se observa o buna capacitate de extensie. Fie ca este asezat pe spate, fie pe burta (mai ales), sugarul se intinde cu fiecare segment al corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Adesea, in cadrul tentativelor de deplasare, unii sugari reusesc sa se sprijine pe maini (cu bratele intinse) si sa aduca membrele inferioare sub abdomen; este o tentativa de deplasare de la stadiul de-a busilea la cel in patru labe.
e) Ridicarea in picioare sutinut de axile
Daca mama apuca pe sugar de subsuoara si-l ridica in picioare, acesta se sprijina pe varful sau (mai rar) pe talpile ambelor picioare, incearca sa preia eficient greutatea corporala si, din aceasta pozitie, indoaie si intinde succesiv articulatiile membrelor inferioare (genunchi, solduri, glezne).
Sugarul reuseste sa preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Nu lasa bebelusul fara sprijin si nu face exercitii pentru a forta perfectionarea acestei capacitati neuromotorii. Sugarul nu va fi pus sa se sprijine singur decat dupa ce incearca si reuseste singur sa se apuce de plasa patului si sa se ridice in picioare.
Motricitatea fina. Apucarea
Din orice pozitie, sugarul incearca sa se miste si sa-si echilibreze trunchiul si membrele (fara sa reuseasca decat rareori) pentru a apuca obiecte care sunt asezate in apropierea si la indemana sa. Il tenteaza mai ales obiectele viu colorate. Apuca obiecte mai mari si mai mici, dar predomina inca apucarea de tip palmar, pe care o face insa cu miscari din ce in ce mai coordonate.
Intinde mana pentru apucare si in afara razei lui de actiune. Ochii par sa doreasca mai mult decat poate realiza din punct de vedere motor. Mainile sunt deschise si degetele pregatite pentru activitatea fina. Prinderea obiectelor este inca de tip cleste-patent.
Dupa ce le apuca, sugarul le priveste. Mainile se unesc pe linia mediana. Se joaca cu mainile si picioarele. Pipaie obiectele si invata sa deosebeasca materiale ori suprafete placute de cele dezagreabile. Reactiile sunt de placere, se insotesc de bucurie, uneori de chiote.
Limbajul
Sugarul pronunta primele silabe izolate ca: da-da, ta-ta, pa-pa, ma-ma. Emite sunete nuantate. Imita, repeta si modifica sunete, "povesteste pe limba lui" multe si cu placere.
Contactul social
Privirea incepe sa fie "graitoare". Aceasta are semnificatia stabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Se bucura cand recunoaste persoane; se bucura de imaginea lui din oglinda. Asculta cu atentie si reactioneaza adecvat la tonul unei voci (prietenoasa sau severa), adica prin bucurie sau disconfort.
La aceasta varsta, unii sugari devin timizi si mai putin prietenosi. Nu inseamna neaparat ca le este teama. Aceasta constituie un semn ca sugarul incepe sa sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate si cele straine, reactionand corespunzator.
Zambeste prietenos persoanelor pe care le cunoaste bine. Fata de straini este rezervat. Cand este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire, care i-a facut recent o injectie, plange cu disperare. Unii sugari par sa nu treaca printr-o astfel de perioada de timiditate, pe cand la altii ea este izbitoare. Este bine sa se respecte aceste sentimente.
Copilul nu va fi obligat sa se lase luat in brate de straini, daca el arata ca nu ii face placere. Se va constata ca va trece usor peste aceasta timiditate, daca va veni in contact mai des cu persoane straine, de preferat cu un cerc restrans si la intervale scurte. Timiditatea constituie o etapa in dezvoltarea copilului, reprezentand ceea ce s-ar putea numi sociabilitate selectiva. Daca este respectata si nu i se da proportii neobisnuite, este foarte putin probabil ca sugarul sa devina mai tarziu un anxios.
Auzul
Bebelusul se intoarce spre sursa zgomotului, aude si repeta sunetele proprii si imita zgomote din afara.
Vederea si miscarile globilor oculari
Coordonarea muschilor globilor oculari si coordonarea mana-ochi sunt bune. Sugarul priveste indelung un obiect si urmareste persoane. Rar se uita crucis, acest lucru intamplandu-se uneori cand priveste lateral.
In concluzie: In luna a 7-a continua procesul de stabilizare si socializare. O mare parte din sugari stau bine pe sezut, dar mai sunt unii care se clatina sau cad dupa 1-2 minute, fiind inca nevoie de sprijin. Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii, poate fi plasat pe sezut pe un fotoliu, in asa fel ca spatele sa formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept.
Prin progresele motorii, sugarul capata noi capacitati pentru cercetarea mediului inconjurator. Controlul miscarilor si pozitiei capului este bun, se intoarce din ce in ce mai bine, de pe o parte pe alta; unii incep sa se deplaseze de-a busilea. Calitatea receptiilor vizuale, tactile (pipait) si auditive este integrala.
Cresterea si alimentatia
Cresterea in greutate si lungime
Sugarul creste in medie cu 500g pe luna, respectiv 100-125g pe saptamana. Aceasta cifra reprezinta numai jumatate din progresul greutatii din cursul celei de-a 2-a sau a 3-a luni. Aceasta dezvoltare este absolut necesara si normala. Daca un sugar ar continua ss creasca cate 800-1 00 g pe luna, ar cantari 125 kg la varsta de 10 ani.
Daca mama compara greutatea sugarului propriu cu cifrele indicate in carti trebuie sa aiba in vedere ca tabelele redau valori medii, calculate din cifrele obtinute de la foarte multi copii. La unii sugari greutatea si curba ponderala nu corespund cu nici unul din aceste tabele. Este o mare greseala de a se categorisi ca "distrofic" sau "anormal" un sugar care cantareste cu 400-500 g mai putin decat media pentru varsta sa.
Sugarii (si copiii mai mari) care se misca tot timpul nu se ingrasa.
Este de preferat un copil slab, dar care se zbenguie tot timpul si care se imbolnaveste rareori, decat unul gras si frumos, dar care se misca greu, iar la prima imbolnavire reactioneaza catastrofic!
Alimentatia
Alimentatia naturala se mentine pe cat posibil. Daca sugarul creste bine, se vor da 2-3 supturi (dimineata, seara si la inca una sau chiar doua mese in cursul zilei).
Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problema, sub controlul medicului. La sugarii sanatosi se recomanda lapte de vaca nedegresat . Se poate introduce o masa de lapte cu cereale. Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600ml. Sugarul care bea mult lapte creste in general bine in greutate, dar ca urmare a alimentatiei unilaterale pot aparea semne de carente.
Cu timpul, acesti sugari devin anemici si receptivi la infectii. La sugarii hraniti numai cu lapte de vaca, scaunele devin de culoare alb-fumurie, cu miros urat.
Alimente consistente
La piureul de zarzavat, la care se mai poate adauga de 4 ori pe saptamana carnea (pasare, ficat) fin tocata si de 2-3 ori pe saptamana un galbenus intreg de ou, in luna a 7-a este important ca sugarul sa primeasca ficat, carne, galbenus de ou, pentru aportul de fier care-1 fereste de anemie.
In conditii normale, sugarul are la nastere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. Dupa aceea primeste putin fier din fructe si zarzavaturi. Acum rezervele sunt insa epuizate si este necesar aportul de fier, prin carne si galbenus de ou. Carnea de vita, de pasare sau ficatul (de pui sau manzat) se fierb si se toaca foarte marunt sau se mixeaza. Se adauga cate 3-5 lingurite la piureul de zarzavat, crescandu-se apoi pana la 6 si apoi la 6-8 lingurite.
Nu se da sugarului carne mai grasa (porc, rata, gasca, grasimea de la sunca), deoarece aceasta se digera mai greu. Daca sugarul refuza carnea se renunta timp de cateva zile si se reia cu alt sortiment de carne sau cu ficat.
Daca un sugar refuza cu incapatanare sa primeasca piureul, carnea si galbenusul de ou, se va consulta medicul, pentru a recomanda tehnica adecvata pentru a-l convinge sa primeasca aceste alimente foarte pretioase pentru combaterea anemiei. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier.
a) Portiile de mancare consistenta vor fi de 150 - 175g la inceput, apoi vor creste la 200-220g. Este mai bine sa se inceapa cu portii mici, pe care sugarul le primeste cu placere. Apa in care s-au fiert carnea si zarzavatul se da la aceasta varsta. Incepand de la aceasta varsta, sugarii savureaza masa si cu ochii. Mama va avea grija ca mancarea sa fie frumos prezentata, cu gust placut, sa fie servita intotdeauna din aceeasi ceasca.
b) Miscarile de masticatie apar la cei mai multi sugari intre 6 si 10 luni. Cand sugarii incep sa aiba miscari de masticatie se va incerca sa li se ofere si alimente de consistenta mai crescuta. Zarzavaturile nu se mai trec prin sita, ci se incearca sa fie date zdrobite bine cu furculita. Mai tarziu, zarzavaturile se toaca marunt; in acest fel se usureaza trecerea spre o alimentatie normala.
Este foarte important sa se adauge alimente consistente de indata ce sugarul este dispus sa le primeasca, deoarece cei care continua sa fie hraniti cu alimente pasate, desi ar putea sa le mestece, vor ajunge sa refuze vreme indelungata tot ce nu este mixat sau trecut prin sita. Tot la aceasta varsta se permite autoalimentarea.
Unii incep sa apuce singuri alimentele cu degetele, pentru a le suge si a le mesteca, atat cat pot. Este un exercitiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguritei. Un copil caruia nu i se permite sa manance cu degetele nu va avea niciodata dorinta de a le folosi. La inceput isi va murdari mainile, fata, parul, obiectele din jur, dar se stie ca orice inceput este greu.
Pentru sugar este o noua etapa in cucerirea mediului inconjurator si a independentei. I se poate da din cand in cand un biscuit sau o coaja de paine, fara ca acestea sa inlocuiasca o masa. Scopul este sa aiba ceva de rontait, atunci cand ii ies dintii. Cand coaja de paine se inmoaie sau ii cade jos se inlocuieste cu alta. Din cand in cand i se poate oferi putina paine cu unt.
La sfarsitul lunii a 7-a, sugarul va avea, in general, urmatorul meniu:
- dimineata: un biberon de lapte "de durata"; poate fi lapte de vaca diluat (3/4 lapte + 1/4 apa) si la cei care tolereaza sau progreseaza in greutate lapte integral;
- ora 10: nimic sau fructe (mere, banane, piersici, caise, fructe de padure);
- la pranz: piure de zarzavat cu carne sau galbenus de ou imbogatit cu 1/2 lingurita de ulei;
- dupa-amiaza: fie un produs de lapte "de durata" fie fructe strivite cu branza de vaci si/sau
cereale instant (biscuiti macinati); fie se incearca iaurt;
- seara: fie lapte "de durata" simplu, fie cu adaosuri.
