Mamografia. Totul despre mamografie
Ce este mamografia?
O mamografie este un tip special de examinare radiologica a sanului facuta cu ajutorul unui echipament special care poate evidentia frecvent tumori ce sunt prea mici pentru a putea fi palpate.
O femeie se poate simti stresata, poate fi agitata si tematoare in privinta efectuarii unei mamografii si a perspectivei de a descoperi o tumora. Procedura in sine este relativ simpla. Majoritatea afectiunilor sanului nu sunt maligne si chiar daca restul afectiunilor sunt date de cancer, peste 90% dintre acestea sunt curabile, daca sunt detectate precoce si tratate prompt.
La ce varsta este indispensabila mamografia?
O mamografie este cea mai buna metoda radiologica disponibila astazi ce poate detecta cancerul de san precoce.
Este o metoda ideala si indispensabila pentru femeile mai in varsta de 40 de ani, ce au un risc crescut de a face cancer de san.
Pentru femeile sub 40 de ani aceasta este recomandata numai daca exista suspiciuni medicale relevante pentru care mamografia ar fi eficienta in stabilirea diagnosticului.
Folosirea unei doze scazute ii permite doctorului sa repete mamografia o data pe an incepand cu varsta de 40-50 de ani. O mamografie poate fi prescrisa unei femei ce are antecedente personale sau familiale de cancer la san sau la alte organe, in functie de varsta ei.
Desi mamografiile, la fel ca majoritatea analizelor medicale, nu au o acuratete de 100%, controlul regulat cu ajutorul mamografiei reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi cancerul de san precoce, inainte de a aparea semne sau simptome evidente de cancer. Unele studii au aratat ca mamografia poate reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime.
Cum se efectueaza o mamografie?
Mamografia se efectueaza cu un aparat radiologic special numit mamograf, iar pentru a obtine o expunere optima este necesara comprimarea sanului.
Procesarea si developarea filmului sunt riguros controlate pentru a obtine o imagine de cea mai buna calitate.
Mamografia nu este dureroasa. Unele femei pot avea un usor disconfort pe moment, dar numai pe parcursul presarii sanului de catre aparat - procedeu necesar pentru a obtine o imagine clara si precisa. Mamografiile sunt folosite pentru a diagnostica modificarile sau anomaliile de structura detectate prin autoexaminare sau prin examen clinic, si necesita adesea mai mult de 2 expuneri, fiind folosite ca screening pentru a detecta cancerul incipient, nesuspectat.
Pentru a vizualiza structura interna a sanului se fac 2 expuneri pentru fiecare san. Aceste expuneri arata clar structura sanului. Se folosesc 2 proiectii standard:
*
vederea craniocaudala (de sus in jos) permite o obtinerea unei imagini mai bune a sectoarelor centrale si mediale ale sanului, (excluzand tesuturile mamare ce se extind la nivelul axilei);
*
ederea mediolaterala este mai importanta deoarece arata toata glanda.
Exista riscuri asociate procedurii?
Beneficiile screeningului cu ajutorul mamografiei depasesc riscurile de orice fel datorate iradierii. De curand s-a estimat ca iradierea necesara pentru efectuerea unei mamografii este mai mica decat iradierea cosmica la care este expus un pasager ce face un zbor intercontinental sau un schior aflat pe munte la peste 3000 de metri.
Iata 2 situatii cu risc crescut in realizarea mamografiei:
*
Acele paciente care nu sunt la menopauza trebuie sa se asigure ca nu sunt insarcinate inainte de efectuarea mamografiei, datorita riscului potential al expunerii.
*
Pentru femeile care au implant de san exista o sansa extrem de scazuta ca presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze o ruptura sau o herniere. Daca acest eveniment se intampla poate fi necesara o interventiei chirurgicala pentru a indeparta implantul.
Intr-un numar foarte mic de cazuri, acuratetea unei mamografii este mai mica decat de obicei:
Pentru femeile cu implant de san, abilitatea unei mamografii de a detecta anomaliile scade de la 92% la 33%, deoarece continutul implantului (gel sau lichid) poate bloca vederea, la fel si tesutul cicatricial ce se formeaza in jurul implantului.
Rezultate fals-pozitive si fals-negative
• Rezultatele fals pozitive sunt atunci cand mamografia arata ca exista anomalii, dar acestea se dovedesc a nu fi cancer. Majoritatea acestor rezultate fals pozitive se vor dovedi a fi negative pentru cancer. La toate varstele, 5-10% dintre mamografii sunt anormale si sunt urmate de teste aditionale (aspiratia cu ac subtire [sampling], biopsie chirurgicala, sau ecografia).
• Rezultatele fals-negative sunt atunci cand mamografia pare normala desi cancerul exista, acestea aparand mai des la femeile tinere decat la cele in varsta.
Pregatirea pentru mamografie
Postul nu este necesar in ziua testarii, si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. La unele femei, produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua, cola, si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai sensibili. Din acest motiv, femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului.
Fazele ciclului menstrual nu afecteaza calitatea imaginii; oricum este de preferat sa efectuati o mamografie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala.
Daca o femeie are inca ciclu menstrual, va descoperi ca ii este mai confortabil sa faca o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie, cand sensibilitatea sanilor incepe sa se diminueze.
Este de preferat sa purtati haine din 2 piese, cum ar fi pantaloni si bluza, pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei. In orele de dinaintea efectuarii testului, evitati aplicarea de cosmetice, uleiuri, crème si in special talc sau deodorant.
Da-i medicului radiolog toate mamografiile anterioare pentru comparatie, chiar daca acestea au fost facute in alte centre medicale. Poti sa ceri ca acestea sa fie trimise inainte ca tu sa faci mamografia. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei, medicul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei.
Densitatea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. De fapt, pe masura ce femeia inainteaza in varsta, se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile, si tesutul mamar devine mai gras. Aceste schimbari modifica claritatea unei mamografii, facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile in varsta, unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamografiei.
In timpul mamografiei
Efectuarea unei mamografii este rapida si usoara si dureaza doar cateva secunde.
Ti se va cere sa-ti scoti toate hainele din partea superioara a corpului, inclusiv bijuterii sau obiecte de metal din jurul gatului. Apoi va trebui doar sa stai in fata unui aparat radiologic. Un technician radiolog va plasa sanul intre 2 placi de plastic. Placile vor presa usor asupra sanului si il vor face sa se aplatizeze suficient cat tesutul mamar sa fie vizualizat cel mai bine pe mamografie. Aceasta compresiune poate fi inconfortabila pentru cateva secunde, dar ajuta la imbunatatirea calitatii imaginii mamografiei. Presarea sanului pentru cateva secunde nu este daunatoare si minimalizeaza cantitatea de raze X necesara.
Tehnicianul va face 2 expuneri cu raze x pentru fiecare san (si te va repozitiona) pentru a avea o vedere completa a intregii glande. Fiecare san va face o dubla scanare. In proiectia craniocaudala, particulele de raze X emise din partea superioara vor impresiona filmul radiologic pozitionat sub san. In proiectia medio-laterala razele X vin din partea interioara spre partea exterioara a sanului.
Tipuri de mamografie
Femeile fara un istoric de probleme la nivelul sanului de obicei fac un screening mamografic. Pentru femeile ce au un istoric de probleme la nivelul sanului se va efectua o mamografie tintita pentru a evalua mai bine o anumita arie de la nivelul sanului. Uneori mamografii speciale pot fi cerute de catre medicul curant:
Ductografia
Daca sunt necesare imagini aditionale pentru anumite motive, cum ar fi scurgeri hemoragice de la nivelul mamelonului, doctorul poate cere o ductografie. Aceasta consta intr-o mamografie efectuata dupa ce un mic tub de plastic este plasat la nivelul deschiderii ductului de la nivelul mamelonului si administrarea unei mici cantitati de substanta de contrast.
Pneumocystografia
Aceasta mamografie este efectuata dupa ce un chist este golit cu ajutorul unor ace fine de aspiratie si core biopsie, de obicei dupa ce chistul a fost vazut la ecografie sau daca chistul poate fi simtit.
Mamografie stereotactica
Se bazeaza pe mamografii facute din doua unghiuri, o harta comuterizata arata localizarea precisa a maselor sau a calcefierilor. Aceasta tehnica permite, dupa o anestezie locala, inserarea unui dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui, intr-un nodul de la nivelul glandei mamare care nu poate fi simtit. Acel dispozitiv va ghida ulterior chirurgul in timpul operatiei de indepartare completa a tumorii si a tesutului sanatos din jur. Dupa operatie se va face o noua expunere a sanului pentru a ne asigura ca toate tesuturile suspecte au fost indepartate. Oricum, o biopsie stereotactica poate fi efectuata cu ajutorul unui mic sistem de ghidaj controlat prin computer ce va permite plasarea unui ac la nivelul leziunii sau nodulului ce vor fi trimise apoi pentru analizare in laborator.
Doua instrumente noi au fost dezvoltate pentru a obtine biopsii stereotactice la nivelul sanului: mamotomul si un instrument avansat de biopsiere a sanului (ABBI). Ambele instrumete folosesc un cutit rotativ ce taie mostre de tesut din restul sanului. Fiecare tip de biopsiere are avantajele si dezavantajele ei distincte, dar acuratetea lor este similara daca sunt bine efectuate.
Rezultatele mamografiei
Rezultate normale
Daca mamografia este normala, nu sunt necesare alte teste. Majoritatea modificarilor de la nivelul sanilor nu sunt maligne si la majoritatea femeilor nu se va detecta cancer mamar in timpul efectuarii unei mamografii obisnuite de rutina.
Daca o mamografie este normala ea poate fi repetata la fiecare 2 ani pentru femeile cu varste cuprinse intre 40 si 50 de ani, si odata pe an la femeile ce au peste 50 de ani, sau in functie de cum considera medicul radiolog. Uneori medicul radiolog poate sa prescrie o mamografie aditionala sau un studio ecografic al sanului, care nu este un inlocuitor pentru mamografie, dar este complementar cu informatiile obtinute cu ajutorul mamografiei.
Rezultate anormale
Uneori o femeie poate fi rechemata dupa cateva zile deoarece radiologul pur si simplu vrea sa se asigure ca imaginile obtinute sunt cele mai bune posibile si pentru o mai buna evaluare a unor anumite zone de la nivelul sanului. In anumite cazuri pot fi efectuate teste mamografice speciale.
Daca se descopera cancer la nivelul sanului, exista multiple optiuni terapeutice, incluzand chirurgia, radioterapia, tratamentul hormonal, si chimioterapia. Optiunile terapeutice sunt in functie de fiecare femeie si de tipul si dimensiunea cancerului mamar prezent.
Ce poate arata o mamografie?
Orice zona suspecta de pe mamografie va fi marita si examinata. Medicul radiolog care va citi mamografia va lua in considerare toate expunerile facute. In general daca medicul radiolog poate vedea margini bine definite intr-o zona suspecta, acestea pot indica o tumora benigna sau o leziune inofensiva. Daca acestea nu sunt bine definite mamografia poate indica o leziune maligna sau canceroasa. Evident, experienta medicului radiolog care vede mamografiile este fundamentala pentru a distinge leziunile benigne de cele maligne.
O mamografie poate arata puncte albe numite, in functie de marimea lor, calcificari sau microcalcificari. Primele sunt mici depozite de saruri de calciu care se depun la nivelul sanului din mai multe motive. Ultimele sunt foarte mici si pot fi imprastiate la nivelul sanilor sau grupate in mici grupuri si sunt normale datorita inaintarii in varsta sau unor cauze necanceroase (de examplu: imbatranirea arterelor sanului, vechi leziuni sau inflamatii). Marea lor majoritate nu trebuie sa ne ingrijoreze.
Microcalcificarile suspecte trebuie evaluate in continuare, si doctorul va lua in considerare numarul lor, marimea lor si zona in care sunt localizate, impreuna cu alte caracteristici. Uneori calcificarile pot indica prezenta cancerului de san precoce, dar de obicei ele indica doar prezenta unor mici chiste.
Daca unele microcalcificari sunt prezente pe o mamograma, femeia poate fi rugata sa revina pentru a efectua mai multe teste ce folosesc raze X speciale care maresc aria respectiva de la nivelul sanului.
Modificarile neobisnuite de la nivelul sanului, cum ar fi un nodul mamar, durere mamara, scurgeri de la nivelul mamelonului sau ingrosari ale acestuia, sau o modificare recenta a marimii sau a formei sanului, trebuie evaluata de catre medic. Daca simti acelasi tip de noduli in ambii sani, aceasta este probabil normal, dar ar trebui sa mentionezi intotdeauna orice ti se pare suspect doctorului tau.
Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii de san, doctorul va face un istoric medical ce va include intrebari despre starea de sanatate in general, despre simptome si durata lor, varsta, statusul menstrual, numarul de sarcini anterioare si actuale, medicamentele luate, si rudele cu boli benigne ale sanului sau cu cancer mamar.
In timpul examenului fizic, doctorul iti va examina cu atentie ambii sani in pozitia sezand sau in decubit dorsal (culcat pe spate). Ti se va cere sa-ti ridici bratele deasupra capului sau sa le lasi sa atarne pe langa corp. Doctorul va examina ambii sani pentru a observa orice modificari la nivelul pielii, orice scurgere de la nivelul mamelonului sau orice diferenta existenta intre cei 2 sani. Apoi, folosindu-se de buricele degetelor pentru a descoperi eventualii noduli, doctorul va examina intregul san, axila si zona claviculara.
Daca femeia este mai tanara de 40 de ani, fara istoric familial de cancer, doctorul poate recomanda o sonograma, (ultrasunete sau studiu ecografic) a sanilor in functie de ceea ce se observa la examenul fizic.
Prevenirea cancerului la san
Mamografia poate detecta peste 85% din tumorile sanului si rezultatele sunt mai bune daca screeningul este corelat cu examinarea fizica. Este evident ca examenul screening la femeile peste 50 de ani reduce numarul de decese datorate cancerului de san. Oricum, la femeile mai tinere de 50 de ani, examenul screening al sanului cu raze X ofera beneficii minime sau deloc. Doctorii nu sunt intotdeauna de acord cand sa efectueze o mamografie de baza sau cine ar trebui sa beneficieze de ea sau cand.
Este un avantaj real diagnosticarea cancerului de san intr-un stadiu cat mai precoce intr-o faza in care este posibila indepartarea doar a unei parti mici de glanda mamara, cu o probabilitate mai mare de vindecare.
Indicatiile screeningului
Societatea americana pentru cancer recomanda tuturor femeilor care nu prezinta nici un fel de simtome si care nu detecteaza noduli mamari sa urmeze aceste indicatii:
- Dupa 20 de ani sa se autoexamineze (sa-si palpeze sanii) o data pe luna;
- Femeile cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani trebuie sa fie examinate de catre un medic la fiecare 3 ani si anual dupa ce implinesc 40 de ani;
- Prima mamografie, de baza, se efectueaza intre 35-40 de ani;
- Femeile cu varste cuprinse intre 40-49 de ani mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani;
- Dupa 50 de ani, mamografia trebuie sa se faca anual. Femeile ce au un istoric personal sau familial de tumori mamare trebuie sa colaboreze cu doctorul lor si sa se programeze pentru examinare mai frecvent. Oricum, tesutul mamar la femeile mai tinere (mai tinere de 30 de ani) tinde sa fie mai dens, ceea ce face mai dificila detectarea micilor modificari ce pot sa apara pe mamografie. Aceste femei pot face examen screening pentru tumorile mamare cu ajutorul ecografiei sau ultrasunetelor o data la fiecare 2-3 ani.
Factori de risc pentru cancerul la san
Varsta: riscul creste odata cu inaintarea in varsta. 77% dintre femeile cu cancer mamar au peste 50 de ani la momentul diagnosticului; femeile cu varste intre 20-29 de ani reprezinta mai putin de 0.4% din total.
Factori genetici: 60-70% dintre femeile cu mutatii ale genelor BRCA1 si BRCA2 vor dezvolta cancer mamar pana la varsta de 70 de ani. De asemenea mutatiile genei p53 determina cresterea riscului. In plus, in unele familii ce nu prezinta mutatii ale genelor exista multiplii membri apartinand mai multor generatii ce prezinta cancer mamar. Femeile care provin din astfel de familii prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer de san.
Istoricul familial: femeile care au rude de gradul I (sora, mama sau fiica) cu cancer mamar prezinta risc dublu, si acelea care au 2 rude afectate, prezinta un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta cancer de san.
Istoricul medical: un cancer de san anterior creste riscul de a dezvolta cancer (de 3-4 ori) in acelasi san sau la nivelul celuilalt san.
Boala fibrochistica a sanului nu determina cresterea riscului de cancer.
Iradierile terapeutice anterioare cauzeaza intotdeauna o crestere importanta a riscului.
Ciclul menstrual: instalarea precoce a menstruatiei (inainte de 12 ani) sau instalarea tardiva a menopauzei (dupa varsta de 50 de ani) sau ambele, determina cresterea riscului de a dezvolta cancer mamar.
Sarcina: femeile ce nu au avut nici o sarcina sau cu prima sarcina dusa la termen dupa varsta de 30 de ani au o cantitate mica de risc.
Terapia cu substituenti de estrogen pentru menopauza: daca terapia cu estrogeni dupa menopauza dureaza 10 ani sau mai mult, acesta poate determina o usoara crestere a riscului. Riscul se anuleaza la 5 ani dupa oprirea terapiei. Diferitele studii arata rezultate amestecate asupra riscului sau a absentei acestuia in cazul folosirii de estrogeni dupa menopauza.
Alaptatul la san: conform cu unele studii, alaptatul la san pentru 1.5 - 2 ani reduce riscul de a dezvolta cancer mamar.
Alcoolul: consumul excesiv de bauturi alcoolice determina cresterea riscului.
Fumatul: fumatul nu pare sa determine cresterea riscului.
Obezitatea: persoanele supraponderale prezinta un risc crescut.
Activitatea fizica: miscarea si exercitiile fizice zilnice reduc riscul si deci sunt utile.
Eficienta mamografiei
Specialistii sunt ingrijorati cu privire la eficienta mamografiei, doar 10% dintre cazurile de cancer la san putand fi prevenite in ultimii 10 ani prin realizarea regulata a mamografiei de catre femei cu riscuri diferite de a face boala.
In mod cert, rutina realizarii unei mamografii mai ales la persoanele care prezinta un risc crescut de a face acest tip de cancer, reduce considerabil riscul aparitiei cancerului la san precoce si al mortilor cauzate de acesta. Insa ceea ce se pune in discutie este eficienta ei. De exemplu, in SUA s-a estimat ca mamografiile realizate constant vor preveni pana la 30% dintre decese in 10, iar statisticile finale au aratat ca doar 10% au fost prevenite.
De aceea. s-a pus in discutie intrebarea daca este util si sigur sa iti iradiezil constant sanii in acest scop. Mai mult decat atat, daca in cazul femeilor cu risc crescut de a dezvolta aceasta boala se intelege scopul realizarii ei constante, se pune problema daca femeile care nu prezinta niciun factor de risc ar trebuie sa faca procedura la o anumita perioada de timp.
Medicii sustin ca desi asteptarile lor au lasat de dorit acest lucru nu inseamna ca nu este eficienta sau ca ar trebui evitata. Pana la urma 10% este un procent consistent si merita toata atentia. Mamografiile regulate salveaza cu adevarat vieti.
Care este pericolul unor mamografii regulate in cazul in care nu exista suspiciuni sau factori de risc?
Cel mai mare pericol pentru femei este sa fie tratate pentru cancer la san fara a fi necesar.. Toate formele de cancer sunt tratate cand sunt depistate. Uneori insa, rezultatele pot induce in eroare, iar femeile sunt supuse inutil unor operatii, radiatii sau chimioterapiei.
Radierea constanta a sanului fara niciun folos reprezinta un alt risc, insa mult mai mic decat daca in absenta realizarii mamografiei ar aparea cancerul, spun specialistii.
Realizarea mamografiei reprezinta o metoda sigura de depistare a cancreului de san precoce si nimeni nu poate pune la-ndoiala acest lucru. Ea ramane o parte importanta din ingrijirea preventiva a sanatatii femeilor de una dintre cele mai periculoase boli ale secolului. Nu trebuie evitate aceste lucruri din dezbateri.
Faptul ca eficienta mamografiei a fost sub asteptari nu reprezinta un motiv suficient pentru care femeile sa evite acest lucru. Totusi, daca nu sunt multumite de rezultat pot cere opinia unui alt expert sau realizarea unei alte metode de investigatie, cum este biopsia care este cea mai sigura si eficienta metoda, chiar daca invaziva.
De altfel, atunci cand rezultatele mamografiei nu sunt suficient de clare sau sunt destul de indoielnice, medicii ar trebuie sa mareasca sfera investigatiilor in acele cazuri, apeland si la alte metode de investigatie.
