Sperieturile la copii Am o fetita de aproape 6 ani si de curand a avut un cosmar si a mai vazut la tv, in pauza publicitara un craniu care ardea. De aproape 2 saptamani este foarte speriata si vrea sa fie in permanenta cu cineva indiferent de camera. Chiar daca vine mama mea pe la noi refuza sa stea cu ea si vine dupa mine prin casa. Daca am nevoie la baie sta cu mine. Am cumparat o lampa de veghe si daca se trezeste dimineata singura in pat se sperie si plange. Cum sa ne comportam cu ea eu si sotul pentru a se simti in siguranta in casa noastra? Multumesc.
Specialistul raspunde:
Din descrierea dvs. inteleg ca primul a fost cosmarul. Este posibil sa fi auzit sau vazut ceva, in timpul noptii, care a speriat-o. Poate, la gradinita, copiii au povestit ceva ce i-a provocat neliniste sau a trecut printr-o schimbare acasa (mutare, cineva a plecat, un membru al familiei a fost bolnav sau chiar a decedat) sau la gradinita (mutarea la o alta gradinita, in alta grupa, cu alti copii sau educatoare).
Oricum ar fi, este important sa abordati in mod serios frica fetitei.
Intrebati-o de ce se teme, desi deseori copiii nu pot spune care este motivul. Puteti sa-i cereti sa deseneze ceva inspaimantator, sau ceva ce ei ii provoaca frica sau care nu o lasa sa doarma.
Alta modalitate este sa inventati un joc cu papusele: o familie (poate fi o familie de animale) care are o fetita, iar fetita aceasta nu poate dormi, se teme sa stea singura etc.
Situatia familiei si a fetitei vor fi mult asemanatoare cu a familiei dvs.
In construirea personajelor o puteti lasa pe ea sa se implice, cu accent pe fetita care nu poate sa stea singura, de frica. Treptat, ea va ajunge sa explice de ce fetita din joc se teme sa doarma sau sa stea singura. Apoi, impreuna cu ea, gasiti variante pentru ca fetita din joc sa-si recapete curajul.
In desen si joc, copiii reusesc sa treaca peste apararile si blocajele psihice, exprimandu-si cu usurinta temerile.
