Somnul
Somnul devine tot mai bine organizat. Normal, somnul nocturn dureaza 10-12 ore fara intrerupere. Sugarul nu se mai trezeste mai devreme decat restul familiei. Adoarme relativ repede, dar uneori se dezveleste imediat dupa ce a adormit. Va fi imbracat cu o pijama cu botosei.
La aceasta varsta se misca mult in pat, astfel incat se poate incurca in paturi si cearsafuri. De aceea nu i se va pune decat un singur cearsaf pe dedesubt (cearsafurile-husa sunt cele mai practice pentru ca raman intinse tot timpul) si va fi acoperit cu o singura patura.
La trezirea din somn, sugarul este vesel si activ. Cand se trezeste, mama il ia in brate, ii vorbeste, ii arata cat este de multumita ca l-a regasit, apoi il schimba si-i da sa manance.
Aceste reintalniri matinale vesele, la trezirea sugarului mare si copilului mic reprezinta un mod sigur de a evita dificultatile de a adormi, care pot surveni mai tarziu; daca este asigurat ca la trezire isi vede mama, nu-i va mai fi teama.
In timpul zilei, perioadele de somn devin mai scurte. Unii copii mai dorm de 3 ori in cursul zilei, altii o singura data, dar mai prelungit.
Probleme de profilaxie
a) La 9 luni vitamina D se poate administra pe gura (200.000 u.i.). La cei care primesc vitamina D in administrari zilnice, se continua profilaxia, dozele fiind fixate de medic.
b)La noi in tara, se obisnuieste ca intre 9 luni si 15 luni sa se administreze vaccinul antirujeolic, in timp ce in alte tari, vaccinul antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic si antioreion) se administreaza la 14 luni. Uneori, intre a 6-a zi si a 9-a zi de la vaccinare copilul poate prezenta reactie vaccinala: febra, agitatie, guturai, chiar o eruptie asemanatoare celei din rujeola. Se va combate febra si agitatia. Reactia dispare in 1-5 zile.
Alimentatia. Alimente de baza
Laptele ramane alimentul de baza in meniul zilnic. Se folosesc preparate de lapte praf adaptate sau de continuare folosite in luna anterioara sau lapte praf clasic cu 26% grasimi. Dimineata se va da laptele fara adaosuri, iar seara se va incerca laptele cu adaosuri care sunt fie cereale, fie fructe, fie zarzavaturi.
Laptele de vaca se da integral; in caz ca se introduce de-abia acum, la inceput se va da diluat (3/4 lapte si 1/4 apa). Laptele de vaca se da in mod obisnuit cu adaosuri. Intr-o cratita se pune o cantitate mica de apa rece, la care se adauga faina de cereale instant si se amesteca bine avand grija sa nu se formeze cocoloase, se adauga laptele integral (sau diluat cu 1/4 apa) si se pune totul la fiert la un foc moale.
Spre sfarsitul fierberii se adauga zaharul (10 lingurite rase la 1000 ml). Dupa racire se amesteca uleiul cu un tel sau o lingurita timp de o jumatate de minut pentru ca acizii grasi esentiali sa fie mai bine folositi. Uleiul nu se fierbe. Amestecul realizat se portioneaza in biberoane curate si se pastreaza intr-un frigider, daca este posibil intr-o baie cu cuburi de gheata. La sugarii constipati zaharul se poate inlocui cu lactoza.
Masa de la ora 10 nu mai este necesara la majoritatea sugarilor dupa varsta de 8-9 luni. La cei care doresc se vor da alimente mai putin bogate in calorii (fructe, sucuri). La masa de pranz se da piure de zarzavat, in general de cartofi si/sau morcovi. Piureul va fi imbogatit cu unt sau ulei de floarea-soarelui.
Se incearca sa se dea piureu sfaramat cu furculita. Este absolut necesar ca la aceasta masa sa se dea proteine de origine animala (altele decat laptele), cum sunt: carnea de vitel (carnea rosie are mai mult fier), ficatul (pasare, vitel), pestele slab, creierul, galbenusul de ou. La sfarsit se va da zeama de compot, de fructe sau apa fiarta si racita.
La gustarea de dupa-amiaza se pot da mere rase, banane cu sau fara biscuiti si eventual, cu branza de vaci, iaurt sau chiar un biberon de lapte. Seara se da lapte cu adaos de faina de cereale, de fructe sau de legume. In loc de cereale se incearca grisul, fulgii de porumb, de ovaz sau de tapioca. La sugarii care refuza laptele se va incerca o budinca sau papanasi fierti cu branza de vaci. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfaramate si omogenizate).
Va fi lasat sa ia micul dejun si gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. Straduiti-va ca din timp sa-i dati sa manance la un loc cu ceilalti frati. Va manca mai bine si va trece mai repede la alimente moi, mai consistente. Puteti sa-l lasati sa duca piureul la gura cu degetele, sa-i dati sa bea din ceasca, sa-i dati o bucata mica de paine, de mar, un biscuit pe care sa le manance singur.
Fii foarte atenta pentru ca s-ar putea sa se sufoce cu o bucata mai mare. Hrana pe care o duce singur la ii va permite mai curand sa mestece si sa se hraneasca singur.
Foarte des, inaintea unui aliment nou prin aspectul, culoarea sau consistenta sa, sugarul mare intoarce capul si zice "nu, nu, nu". Sa nu crezi ca nu-i place; este numai un mod de a-si exprima mirarea. Nu-l dojeni si, in nici un caz, nu-l forta!
Cresterea in greutate este tot mai inceata. Intre 8 si 12 luni cresterea saptamanala este de 60-85g, rezultand o medie lunara de 250-300g. Este suficienta o cantarire bilunara sau chiar lunara. Cantarele noastre pentru sugari inregistreaza greutatea pana la maximum 9kg. Curba greutatii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crestere medie a sugarului. O cifra cu cateva sute de grame mai putin decat "cifra normala", la un sugar mare, nu trebuie categorisita ca distrofie sau malnutritie.
Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a starii de sanatate: lungime, imbolnaviri, dezvoltarea psihomotorie, contact social, comportament emotional etc.
Sugarii cu greutate prea mare
Unii sugari au tendinta de a se ingrasa excesiv, cu mult peste medie. Nu se poate vorbi despre obezitate daca un sugar este rotunjor, dar cu lungime mai mare, cu tonus muscular bun, armonic format. Cei mai multi arata asa in primul an de viata; apoi slabesc si se lungesc cand incep sa se miste mai mult. Greutatea sugarului nu depinde numai de varsta, ci si de tipul constitutional, de lungime si de alimentatie (cantitate, calitate).
Ca si adultul si copilul mai mare, sugarul nu trebuie sa fie prea gras. Grasimea nu confera o stare de sanatate mai buna; dimpotriva, sugarii grasi se imbolnavesc mai usor, au o rezistenta mai scazuta la infectii si fac forme mai grave de boli. Cei mai multi oameni (adulti si copii) au un plus de greutate pentru ca mananca mai mult decat necesita organismul. Daca toti membrii unei familii sunt obezi, aceasta se datoreste de cele mai multe ori unor obiceiuri culinare gresite, unui aport excesiv de calorii.
Daca un sugar are un plus de greutate, medicul este singurul care decide daca trebuie sa slabeasca putin, dand indicatii amanuntite de regim. Mama nu va pune un copil la cura de slabire din proprie initiativa. La astfel de sugari se vor evita fainoasele, dulciurile, untul, sarea. Gustarile vor fi constituite din fructe.
Cresterea in lungime intre 6 si 12 luni este de 6 - 10cm. Masurarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire, deoarece imobilizarea si intinderea sugarului pe o masa ca si utilizarea panglicii metrice implica de multe ori erori de tehnica si interpretare.
Dezvoltare armonioasa
Si in aceasta luna se observa o serie de schimbari la sugar. Devine mai activ, se taraste in toate partile, incearca sa se agate de marginile patului sau tarcului si cerceteaza lumea din jur. Orizontul lui s-a largit mult. Invata sa mestece alimentele. Toate acestea modifica unele dintre obiceiurile sugarului. Uneori este nelinistit si nerabdator fara motiv. S-ar putea sa doreasca sa faca un lucru pentru care nu este inca apt.
De exemplu, incearca sa stea in picioare, sa-si foloseasca mainile intr-un scop anumit sau sa pronunte cuvinte noi. Daca reuseste, in cateva zile se va linisti. La deschiderea usii face semne ca vrea sa fie dus afara. Recunoaste pregatiri ce se fac pentru plimbare si se bucura zgomotos.
Motricitatea generala
In aceasta luna, sugarul poate umbla in patru labe, sta in sezut, se culca singur si se ridica fara dificultate. Uneori reuseste sa se ridice in picioare daca se poate apuca de ceva, de exemplu de gratiile patului. Nu reuseste insa sa stea in picioare nesprijinit; daca-si da drumul de manute cade. In mod obisnuit, trebuie sa se tina bine cu ambele maini pentru a-si mentine echilibrul.
Unii copii, dupa ce stau putin in picioare, incep sa planga. Acestia au invatat sa se ridice, dar nu stiu inca sa se aseze singuri. Daca sunt ajutati sa se aseze, sunt multumiti, apoi incep jocul de la capat.
Motricitatea fina
Copilul invata miscarea de opozitie a policelui (degetului mare). Reuseste astfel sa apuce obiectele intre police si celelalte degete. Aceasta achizitie sta la baza multor actiuni. Toata familia va deveni ordonata in aceasta perioada, indepartand din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi, bile, bomboane), pe care le-ar putea introduce in gura, riscand sa se inece (sa se sufoce).
Pentru a atinge unele obiecte, poate folosi degetul aratator; curand va invata sa arate cu el. Capacitatea de a folosi separat degetele si de a armoniza miscarile lor reprezinta un progres apreciabil fata de perioada in care isi misca pumnii stransi, fara nici un scop. Din orice pozitie se afla in echilibru, intinde mana pentru a apuca obiecte, inclusiv in afara sferei lui de actiune. Priveste obiectele pe care le are in mana. Se joaca cu mainile, picioarele si intregul sau corp.
Limbajul
Ca si in luna precedenta pronunta "mama" si bisilabe si imita sunete pe care le aude sau le pronunta si singur. Incepe sa vorbeasca soptit, isi moduleaza vocea. In general, insa, vorbirea la aceasta varsta este fara adresa.
Contactul social si comportamentul emotional
Sugarul zambeste si priveste prietenos. Intelege intrebari simple: "unde este mama?" si priveste in directia respectiva. Strainii sunt priviti cu rezerva. Orice interventie in dorintele lui declanseaza proteste. Nu-i place sa fie atins de unele persoane straine. Isi exprima dorintele clar si categoric. Reactioneaza la interdictii si aprobari. Si-a stabilit tactica proprie si a invatat sa descopere punctele slabe ale adultilor.
