a) Culcat pe spate sugarul nu mai ramane in aceasta pozitie, ci se intoarce pe ambele parti si se poate rostogoli.
b) Asezat pe burta, isi controleaza bine capul, isi intinde bine bratele, trunchiul si membrele inferioare. Din pozitia pe burta, sugarul trece in pozitia de mers in patru labe, la inceput inca nesigur inaintand de-a busilea. Unii se invartesc inca in jurul propriului ax, iar altii se deplaseaza inapoi. De subliniat faptul ca sunt copii care sar peste aceasta etapa, trecand direct la mersul in picioare sprijinit de mobilierul din casa.
c) Pozitia sezand. Sugarul se tine bine pe sezut, fara nici un sprijin, dar nu poate inca sa treaca din pozitia culcat in aceea de asezat; nu va reusi aceasta performanta intre 8 si 10 luni.
Puteti sa-i procurati un scaun inalt, special, sau sa-l instalati intr-un fotoliu mare; va fi incantat de aceasta favoare si va putea sa asiste la activitatile familiei.
Cand este asezat pe un plan perfect orizontal el tine spatele drept si are un control bun al trunchiului si capului. Se misca in jurul axului propriu, iar miscarile sunt bine coordonate.
d) Ridicarea in picioare. Doar o mica parte din sugari apuca de gratiile patului si se ridica singuri in picioare. In schimb, la aceasta varsta, sugarul se prinde de mainile mamei si se ridica in picioare, apoi sta in aceasta pozitie, cu usoara balansare, tinand degetele de la picioare indoite ca si cand ar vrea sa apuce asternutul.
In aceasta pozitie nu are un echilibru stabil, dar, apucat de axile, sugarul paseste, nesigur, uneori deplasand inainte acelasi picior. Reflexul de apucare al talpilor se mentine. Motricitatea fina. Apucarea
Apuca cu tot mai multa usurinta: se napusteste cu mana cu mai multa precizie asupra unui obiect dorit si il prinde intre palma si degetul mare. Un nou progres important: apuca obiectul cu degetele, il trece dintr-o mana in alta si il cuprinde cu privirea.
Cand apuca un cub, il tine in asa fel incat mai poate apuca unul. Se intinde sa apuce toate jucariile din jurul lui. Le urmareste cu privirea daca au cazut. Da drumul intentionat la obiecte. Se joaca la masa cu obiecte de diferite dimensiuni si incearca sa constate ce se intampla daca le misca sau le arunca.
Arunca un obiect pe podea si mama il ridica; repeta operatiunea de multe ori, fara sa se plictiseasca. Din orice pozitie stabila intinde mana pentru apucarea obiectelor, chiar incearca sa ajunga la obiecte aflate in afara sferei lui de actiune. Mainile sunt deschise si degetele pregatite pentru activitatea motorie mai fina.
Mainile se intalnesc pe linia mediana; se joaca mult cu mainile si picioarele. Pipaie si atinge obiecte; invata sa cunoasca diferite materiale, sa deosebeasca suprafete placute si dezagreabile, fata de care reactioneaza prin placere sau disconfort.
Dezvoltarea proceselor senzoriale
Auzul si localizarea sunetelor. Asculta zgomote si se intoarce spre sursa sonora. La zgomote neplacute reactioneaza cu disconfort.
Vederea si miscarea globilor oculari. Coordonarea miscarilor globilor oculari este buna. Urmareste in toate planurile. Cei mai multi dintre sugari nu mai manifesta strabism.
Percepe timpul? Este dificil sa intelegem cum copilul prinde notiunea de timp, dar este foarte probabil ca o realizeaza prin derularea celor 24 de ore, prin alternanta zi-noapte, veghe-somn, zgomot-tacere, foame-satietate, activitate-repaus; se creeaza modele de ritmuri percepute atat prin senzatii interioare, cat si prin excitatii exterioare.
Astfel, de indata ce a trecut de sase-sapte luni, copilul stie ca dimineata sau seara este ora mesei, a plimbarii sau a reintoarcerii tatalui sau. Timpul copilului se construieste cu atat mai bine cu cat mama stie sa se adapteze ritmului sau.
Spatiul copilului. Pentru copil, spatiul pare sa se elaboreze pornind de la senzatia si perceperea corpului, care permit sa separe ceea ce este el de ceea ce nu este el; mai intai mama lui, apoi celelalte fiinte apropiate, obiectele, patutul, camera. Spatiul copilului se construieste in raport cu mama pe care o vede si o aude cum se deplaseaza, ii vede fata de aproape si de departe, ii aude vocea indepartata si apropiata, o pierde si o regaseste mereu, in timp ce este plimbat cu caruciorul descopera animalele, strazile, automobilele, casele.
Pune-i la indemana jucarii, obiecte mici pe care el le apuca, le pierde, le regaseste impreuna cu tine si astfel putin cate putin isi da seama de contururile, de consistenta (tare-moale), de greutatea (greu-usor), apoi de culoarea lor si, in cateva luni, va putea sa le dea un nume.
Dezvoltarea socio-afectiva
a) Limbajul. Pronunta primele bisilabe, ca: "tata'", "dada", "mama", "papa". Imita propriile sunete emise si pe cele pe care le aude. "Povesteste" mult si cu placere. La aceste silabisiri se amesteca accente de triumf, nerabdare sau chiar de manie. Primul cuvant adresat nu este departe. Bate din palme si se joaca de-a "cucu-bau".
b) Contactul social. Se amplifica contactul cu mediul inconjurator prin intermediul: privirii, zambetului, emiterii de sunete cu coloratura afectiva.
c) Comportamentul emotional. Sugarul isi manifesta preferinta pentru persoana cu care vrea sa comunice. Reactioneaza la interdictii sau la aprecieri afirmative, incearca sa provoace situatii pe care le doreste, descopera slabiciunile parintilor.
Este curios si ii face placere sa exploreze. Este fericit cand i se ofera o mana de ajutor in realizarea dorintelor.
d) Teama de persoane straine. In aceasta luna se mentin reactiile de negativism fata de straini. Parintii observa ca sugarul devine rezervat, suspicios, timid cu strainii; le priveste fata, apoi se uita la ai sai ca si cand ar vrea sa se asigure ca fetele familiare lui sunt prezente. Daca un strain vrea sa se apropie prea mult de copil acesta se sperie, intoarce capul, se ghemuieste in bratele parintilor.
In aceste luni sugarul accepta cu greu fetele severe, triste si mai ales persoanele zgomotoase. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe; vederea de figuri noi poate fi cauza de neliniste.
Teama de persoane straine se manifesta mai ales cand se combina cu imprejurari in care mama absenteaza (este lasat singur intr-o camera cu o persoana complet straina sau mama dispare intr-un magazin si un strain se apropie de caruciorul lui si-i vorbeste). Se pare ca sugarul nu este speriat de persoana straina in sine, ci de ceea ce aceasta face.
Sugarul va zambi si va comunica cu un strain atat timp cat acesta pastreaza distanta cuvenita; daca il atinge, protesteaza. Aceasta reactie este pe deplin justificata. Inainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic, fiecare dintre noi dorim sa cunoastem cat de cat o persoana.
Daca este lasat sa priveasca figuri straine - peste umarul mamei - in autobuz sau pe strada, daca i se da prilejul sa se joace pe langa fusta mamei, daca i se permite sa se apropie singur de persoane straine care-l atrag (curiozitatea lui fiind mai tare decat teama), copilul va ajunge sa se imprieteneasca mai usor cu strainii. Astfel se exerseaza contactul social, util pentru copilul mic, care va deveni increzator si va manifesta interes pentru figurile noi.
Cresterea in greutate si lungime
Sugarul creste cu 400-500g. Greutatea medie este la baieti de 8000 - 8500g, iar la fete 7800-8000g.
Lungimea medie: baieti: 69cm, fete: 67cm.
Perimetrul cranian: 43-44 cm. Alimentatie si ingrijire
Alimentatia
Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificari importante in alimentatie. Va primi tot produsul de lapte pe care l-a primit in luna anterioara. Dimineata sugarul va primi un biberon, de preferat cu lapte simplu sau, la cei cu greutate mai mica sau la mofturosi, cu adaosuri (faina de cereale sau cereale cu fructe). La ora 10 se dau fructe pasate sau nu se da nimic.
La pranz va primi piure de zarzavat (in general de cartofi si morcovi cu unt sau ulei) si cu carne sau galbenus de ou. Daca nu sunteti sigura de prospetimea oului, dati carne in fiecare zi. In functie de anotimp si de modul cum primeste sugarul piureul poate fi mai variat, se pot adauga: dovlecei, conopida, fasole verde, mazare verde, gulii etc.
La sfarsitul mesei dati sugarului si putin suc de fructe sau apa simpla.
Gustarea de dupa-amiaza, in principiu, ar trebui sa fie constituita dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant, branza de vaci. La sugarii care primesc insa la ora 10 fructe, la masa de dupa-amiaza se va da iaurt cu sau fara cereale (sau biscuiti) iar daca se dau fructe, la acestea se poate adauga branza de vaci preparata in casa.
Seara, biberonul de lapte poate fi imbogatit cu faina de cereale si/sau fructe sau se alege un produs din comert de lapte cu adaosuri (mere, banane, cereale, fructe tropicale etc.). Ratia de lapte este in jur de 400-600ml in 24 de ore.
Daca sugarul vrea sa tina sau sa atinga biberonul in timp ce bea, va fi ajutat s-o faca. Atunci cand sugarul incearca sa bea singur din biberon, mama trebuie sa stea langa el, ajutandu-l sa aiba o pozitie cat mai stabila (cea mai placuta si mai comoda pozitie cand este tinut in brate); va sprijini si va inclina biberonul pentru ca sugarul sa nu inghita aer.
Albusul de ou poate produce o alergie (eruptii ale pielii, scaune moi si urat mirositoare, agitatie etc.) la sugarii care au aceasta tendinta. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albusul treptat in mancare: supa, perisoare, creme, budinci etc. La aceasta varsta numai galbenusul este un element nutritiv esential pentru continutul sau in fier, vitamine, proteine si grasimi cu valoare biologica mare.
Fructe conservate
Daca familia are fructe congelate sau conservate in casa (compot, dulceata, gem) se pot da strivite si omogenizate cu o lingura de lemn. De asemenea, se pot da fructe proaspete fierte, strivite si, la nevoie, indulcite cu sirop de zahar. Eventual se amesteca cu pesmet de paine, cu biscuiti sau cu cereale instant, adaugandu-se si branza de vaci preparata in casa.
In cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi, scaunele contin celuloza nedigerata, avand culoarea si aspectul modificate fata de scaunele de lapte. Multe mame se nelinistesc, banuind ca sugarul nu poate mistui unele alimente sau ca fructele sau zarzavaturile respective ar fi fara valoare, fiind nedigerabile.
Trebuie sa se stie ca organismul retine si utilizeaza toate substantele cu valoare biologica (vitamine, saruri minerale, glucide, proteine). Dupa ce se introduc mai multe fructe si zarzavaturi, numarul de scaune poate sa creasca si sa apara un eritem fesier. Nu este un motiv de alarma, daca scaunele sunt consistente si nu sunt in numar mai mare de 3 in 24 de ore.
Celuloza este importanta pentru sanatatea copiilor. Celuloza si alte materii similare poarta numele de fibre vegetale, constituind o componenta obligatorie intr-o alimentatie corecta. Celuloza indeplineste si alte functii in digestie, fiind un mijloc eficient impotriva constipatiei.
In ultimul trimestru al primului an de viata, oul si carnea sunt principalii furnizori de fier, care contribuie la formarea globulelor rosii, asa ca sugarii care nu le primesc din diferite motive, devin anemici. Fructele, zarzavaturile si cerealele contin fier in cantitate mica.
In primul an de viata, alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie, metabolism, excretie, crestere) este laptele, care trebuie sa ramana permanent si predominant in meniul zilnic al sugarului. Cel putin doua mese (dimineata si seara) trebuie sa fie de lapte (cu sau fara adaosuri). Numai la recomandarea medicului se poate renunta la mesele de lapte.
Scaunele
Din cauza maturarii sale si a alimentatiei mai variate, scaunele sugarului sunt mai bine formate, mai rare (1-2 pe zi) si survin la ore aproape regulate. In plus, el incepe sa devina constient de momentul in care intestinul sau functioneaza: inceteaza sa se joace, se incordeaza, se face rosu la fata, se contracta, apoi se usureaza. Uneori, scoate un chiot cand a avut un scaun. Cei din jur cred ca nu-i place sa fie murdar; este numai felul sau de a-si anunta mama ca pentru el s-a produs acest mic eveniment.
Va fi schimbat, dar fara graba. Voind cu orice pret sa i se inlature scutecul sau chilotii murdari, i se va da impresia ca a avea un scaun este o treaba care o dezgusta pe mama sa. Departe de a-i favoriza educatia curateniei, mama nu va face decat sa i-o intarzie. La sugarii la care se folosesc scutece de unica folosinta nu se constata astfel de reactii.
Somnul
In conditiile unui progres normal, sugarul se culca in jur de ora 20 si se scoala dupa 10-12 ore. In cursul zilei mai doarme o data la pranz, timp de 1-2 ore, eventual si dupa-amiaza.
Dupa masa de seara, copilul va fi pregatit de culcare. Nu va jucati cu copilul, excesul de impresii duce la tulburari de somn. Este bine ca tatal sa fie prezent in familie in timpul imbaierii, mesei de seara si al culcarii.
Leganatul
La unii sugari se intalneste obiceiul de a se legana sau de a-si lovi capul de peretii patului. Este una din miscarile ritmice, calmante, care se observa la multi copii inainte de a adormi, cand sunt obositi sau cand se plictisesc.
Pentru inlaturarea cauzei, parintii vor verifica daca sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanta in cursul zilei, daca i-a fost satisfacuta nevoia de socializare, de miscare si daca este suficient de obosit.
S-au observat aceste manifestari la sugari care au fost tinuti multa vreme in cos, in paturi cu margini fara vizibilitate, facute din scanduri compacte, ca si la cei care stau multa vreme in casa, sunt lasati singuri, sau in familie exista o stare de anxietate, supraingrijire a copilului.
Scoaterea copilului cat mai mult afara, o plimbare mai prelungita inainte de masa si culcarea de seara, jocuri linistite, imbaierea zilnica si o atmosfera de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. Daca mama are talent, il linisteste si-l adoarme printr-un cantec.
