Straturile de grasime, care ajuta la regularizarea temperaturii corpului atunci cand el se va naste, il fac sa para mai rotund. Acest lucru se intampla deoarece invelisul alb, grasos care protejeaza pielea (vernix) se ingroasa in aceasta saptamana. La nastere vei vedea probabil resturi de vernix mai ales la nivelul axilelor, in spatele urechilor si pe regiunea inghinala.
Tot in saptamana 34, stratul de par subtire (lanugo) care a crescut pana acum pe suprafata copilului a disparut aproape complet.
Sistemul lui nervos central se maturizeaza si plamanii la fel. Daca te-ai ingrijorat asupra nasterii premature, poti sa stai oarecum mai linistita acum, deoarece bebelusii nascuti intre 34-37 de saptamani, care nu mai au alte probleme de sanatate, se vor dezvolta normal. Probabil va face o mica vizita la salonul neonatal si s-ar putea sa mai aiba cateva probleme de sanatate pe termen scurt, dar in general va fi bine.
Ce trebuie sa stii: Fiecare bebelus se dezvolta usor diferit – chiar si in corpul tau. Informatiile noastre sunt destinate sa iti ofere o idee generala despre dezvoltarea bebelusului tau.
Cum ti se schimba viata
In aceasta saptamana, oboseala probabil s-a instalat din nou, desi probabil ca nu cu acceasi intensitate ca in primul trimestru. Oboseala pe care o simti este perfect normala, tinand cont de efortul fizic pe care il depui si noptile agitate in care trebuie sa te duci de zece ori la toaleta si te intorci si rasuscesti in pat incercand sa gasesti o pozitie confortabila.
Acum este momentul sa te linistesti si sa incepi sa iti pastrezi energia pentru ziua in care vei nastere (si dupa). Daca ai stat jos sau intinsa mult timp, nu te ridica brusc in picioare. Sangele poate sa scada rapid in presiune si poti avea ameteli. Multe femei cad in perioada aceasta din cauza ametelilor.
In general, daca ai cazut in casa, la birou sau intr-un spatiu inchis, este bine sa te intinzi in pat si sa verifici daca iti simti copilul miscand in burtica. Posibile indicii care sa te faca sa te ingrijorezi sunt: sangerare vaginala, durere acuta in partea inferioara a abdomenului, contractii ale abdomenului, miscari neobisnuite sau nicio miscare a copilului.
Daca ai aceste simptome este bine sa te prezinti la un control medical insotit de o ecografie. Daca nu ai niciun simptom, dar tot ai impresia ca ceva nu este in regula poti sa te prezinti doar pentru a fi mai linistita.
3 intrebari despre operatia de cezariana
Care sunt sansele ca eu sa fac operatie de cezariana?
Aproape 20 la suta dintre femei nasc prin operatie de cezariana. In unele cazuri operatia este programata din timp. In alte cazuri ea este efectuata din cauza unor conditii medicale neprevazute.
De ce as putea avea nevoie sa fac operatie de cezariana?
Sunt multe situatii in care s-ar putea sa fie nevoie sa faci operatie de cezariana. De exemplu, in unele cazuri, placenta este prea aproape sau blocheaza complet cervixul (placenta previa) si nasterea vaginala poate duce la pierderi mari de sange, periculoase pentru mama si fat.
Alte motive pentru care este recomandata cezariana includ: scaderea batailor inimii fatului pentru mai multe minute, desprinderea cordonului ombilical (cand cordonul ombilical iese afara din vagin si stranguleaza astfel vasele de sange care ajung la copil), singerare puternica vaginala datorita ruperii placentei, copilul in pozitie "breech" sau transversala, copilul prea mare in raport cu bazinul mamei (disproportia cefalo-pelvica), diabetul mamei, preeclampsia, herpes genital etc.
Tripletii aproape intotdeauna necesita cezariana, in timp ce multe nasteri gemelare se pot face vaginal. Nasterea prelungita, cand femeia nu se poate dilata dincolo de un anumit punct, necesita efectuarea cezarienei. Aceasta nu inseamna ca restul sarcinilor se vor termina tot cu o cezariana, deoarece toti copiii sunt diferiti, si toate sarcinile sunt diferite.
La ce trebuie sa ma astept in timpul operatiei?
Operatia de cezariana dureaza in general 45-50 de minute, dar copilul este scos in primele 5-10 minute, restul minutelor fiind alocate cusaturilor la nivelul uterului si abdomenului. In majoritatea interventiilor anestezia este spinala (rahidiana) sau epidurala (peridurala), dar sunt cazuri speciale in care anestezia generala este preferata.
Dupa ce esti anesteziata, se face o incizie pe piele de lungime egala cu distanta de la incheietura miinii pana la varful degetului inelar. In majoritatea operatiilor incizia se face orizontal, chiar deasupra liniei parului pubian, deoarece se vindeca si arata mai bine, si provoaca mai putina durere mamei.
Dupa intrarea in uter cu o taietura putin mai mare decat capul copilului, acesta este apucat cu grija, iar moasa apasa pe uter si copilul este eliberat prin incizia facuta. Cordonul ombilical este prins si taiat, iar copilul este dat asistentei sau medicului care se ocupa de nou-nascuti (neonatolog). Ginecologul elimina apoi placenta, coase uterul, inspecteaza ovarele si trompele, apoi pune la loc diferitele straturi de tesuturi si coase sau capseaza pielea.
Poti primi injectie cu oxitocina combinata cu o doza de perfuzii pentru a ajuta uterul sa se contracte in vederea opririi sangerarii si, uneori, pentru a preveni infectiile, se administreaza si antibiotice.