In luna a sasea sugarul creste cu circa 500g pe luna, respectiv cu 125g pe saptamana. Diferentele pot fi apreciabile: 100g in plus sau in minus nu trebuie sa constituie motive de ingrijorare.
La sugarii care cresc cu peste 600g pe luna se reduc sau se suspenda fainoasele din alimentatie si se cresc cantitatile de fructe si de zarzavaturi; la cei care cresc cu mai putin de 400g pe luna se va imbogati piureul de la pranz (unt, ulei de floarea-soarelui), se va reduce cantitatea de fructe, se va creste cantitatea de lapte, se va mari cantitatea de fainoase din fierturile fainoase cu lapte. Dentitia
In mod obisnuit, la 6-7 luni apare primul dinte. Foarte rar se intampla ca un sugar sa aiba 1-2 dinti chiar de la nastere. La unii copii primul dinte apare abia catre varsta de un an.
Aceste abateri mari de la regula sunt, de obicei, de cauza familiala. Daca momentul aparitiei dentitiei este foarte variabil, ordinea eruptiei este aceeasi la aproape toti copiii. In mod normal, primii dinti care apar sunt incisivii mediani inferiori.
Locul unde va aparea un viitor dinte este inrosit si usor umflat; prin transparenta mucoasei se poate vedea varful albicios al dintelui. Cei mai multi sugari duc toate obiectele la gura si musca cu mai multa putere decat inainte.
Unii sugari sunt nervosi, iritabili, au somnul agitat si apetitul diseminat. Toate aceste manifestari pot avea si alte cauze si nu sunt semne sigure de eruptie dentara. Altii se simt la fel de bine ca pana acum si nu prezinta nimic deosebit, nici inainte si nici in timpul eruptiei dentare.
Mamele au tendinta de a pune o multime de tulburari (nervozitate, febra, inapetenta, diaree) pe seama eruptiei dentare care, singura, nu declanseaza insa cresterea mare a temperaturii si nici diaree! Trebuie consultat medicul. O zi din viata bebelusului la 6 luni
Sugarul ramane tot mai mult treaz; ii place sa stea mereu cate cineva pe langa el, se misca mai mult, ii place sa fie dus cat mai mult la plimbare. Scoaterea afara se face dupa anotimp: vara, mai de dimineata si spre seara; iarna, spre pranz si la inceputul dupa-amiezii.
Plimbarile sunt facute nu numai in scopul de a "lua aer", dar si ca un mijloc de distractie si de linistire, prin balansarea caruciorului, miscarea frunzelor din copaci, tabloul oferit de gradina si de strada. Daca timpul este favorabil, tine-l pe cel mic cat mai mult in parc; ii poti da sa-si consume biberonul afara.
Baia devine un prilej de bucurie. Se prelungeste la 5-10 minute si sugarul va fi lasat sa se bucure, sa se agite. Cand sta bine in sezut se poate juca cu o ratusca sau cu un vaporas.
Somnul
Se intampla ca sugarul sa se trezeasca noaptea din somn. Aceasta poate fi numai o situatie trecatoare, dar daca se repeta frecvent si pe perioade lungi se va consulta medicul.
Nu va nelinistiti daca sugarul se trezeste in timpul noptii, gangureste sau se mai misca prin pat. Daca nu plange si nu este nemultumit lasa-l in pace. Daca se trezeste si plange asteapta putin sa vezi daca nu se razgandeste si adoarme din nou. In cazul in care nu inceteaza sa planga schimba-l si da-i, eventual, sa bea putin ceai. Mangaie-l si aseaza-l din nou in pat. Multi sugari se multumesc cu o suzeta.
Unii sugari doresc sa aiba companie atunci cand merg la culcare. Pune-i seara o jucarie in pat, in apropierea lui, pentru a o putea prinde cand se trezesc noaptea. S-ar putea ca sugarul sa se multumeasca sa stea si singur, dar stiind ca-si poate trezi usor parintii, prefera desigur compania lor.
Iata cateva indicatii ca masuri preventive sau de corectare a tulburarilor banale de somn:
• Scoate-l pe cel mic zilnic afara. Plimbarea de dupa-amiaza va fi mai lunga, pe un teren usor accidentat (leganatul si trepidatiile caruciorului au un efect calmant), va fi facuta mai spre seara, cand este mai racoare.
• Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tatal, bunicii sau fratii mai mari; vizite in alte familii; musafiri in propria familie; televizor deschis etc).
• Masa de seara va fi mai consistenta si cu o cantitate mai mare de lichide. Se va respecta acelasi program in fiecare seara. Baia generala se va face zilnic. Imbracamintea de noapte va fi comoda si nu prea calduroasa. Se va evita supraincalzirea camerei.
• Daca se trezeste in cursul noptii va fi mangaiat, eventual i se va da biberonul si se va verifica daca nu-l jeneaza imbracamintea, dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate.
• Patul. Cand sugarul incepe sa se ridice in sezut situatia devine periculoasa. Salteaua va fi fixata la o inaltime care sa evite caderea sugarului din pat. Nu se va lasa niciodata marginea patului coborata.
• In timpul ingrijirii sugarului in pat, acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului, ca sa nu cada din pat cand se rasuceste. Sarmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate si reparate, pentru a nu-1 zgaria pe sugar.
• Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenta, pentru a se evita accidentele (fracturi, strangulare).
• Tarcul. De la sfarsitul lunii a 6-a sugarul poate fi pus in tarc, bineinteles nu pentru a merge. Sugarul simte nevoia sa urmareasca ce se petrece in jurul lui. Tarcul ii ofera posibilitatea sa priveasca in toate partile, sa se miste in voie.
• Premergatorul se recomanda numai dupa ce sugarul se ridica singur pe marginea patului.
La sugarii alimentati numai la san pana la aceasta varsta, pe langa fructele introduse la masa a doua sau a patra (mere rase sau banane in toamna si iarna, fructe de sezon in timpul verii) se poate introduce supa de zarzavat (trecuta prin sita sau mixata), imbogatita cu carne (galbenus de ou) si ulei. Se continua cu produsele lactate (formule, produse de continuare). Rar se recomanda lactatele cu adaos de cereale.
La sugarii hraniti artificial, in luna a 6-a se poate da supa zilnic si se inlocuieste complet o masa de lapte. La supa (piureul) de zarzavat se adauga zilnic sau de 4-6 ori pe saptamana carnea, iar in restul zilelor cate un galbenus de ou fiert tare sau tot carne.
In a doua jumatate a primului an de viata cantitatea de carne creste la 30-40g.
Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeaza, iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6mg la sugar si 8mg/zi de la 6 luni la 6 ani. Carnea este cel mai important furnizor de fier.
In prezent, majoritatea societatilor de pediatrie recomanda piureul de zarzavat din luna a 7-a. Si in luna a 6-a piureul se va da sub forma fina (trecut prin sita sau mixat). Abia in lunile urmatoare se inceara sa se descopere momentul in care sugarul va primi piureul sfaramat cu furculita. Piureul se "drege" cu ceva unt (5g) sau si mai bine cu ulei (1/2 - 2 lingurite mici). Daca sugarul nu-l vrea consistent, se adauga cate putin din apa de fierbere.
Radacinoasele preferate de mame si specificate in majoritatea cartilor de dietetica de la noi nu sunt pe placul multor sugari. Acesta are un simt al mirosului fin si selectiv. Majoritatea nu accepta radacinile de telina, patrunjel, pastamac.
Nu se adauga sare sau zahar. S-a constatat ca alimentele sarate predispun la hipertensiune arteriala. Cat despre zahar, predispune la carii dentare, la obezitate si-l face pe sugar sa prefere dulciurile in locul laptelui. In schimb, unii autori (americani indeosebi) la acest piure adauga cereale.
Laptele de vaca
Pentru prepararea unui litru de lapte de vaca in concentratie 2/3 sunt necesare: 700ml lapte + circa 300ml apa + 50g zahar (10 lingurite rase de zahar) + 20-30g cereale de orez) (4-6 masuri) si 8-10 lingurite de ulei.
La apa rece se adauga faina de orez sau de porumb "instant" si se amesteca pana se resuspenda bine si se toarna peste lapte. Totul se bate cu un tel si se pune la fiert la un foc moale. La sfarsit se adauga uleiul de floarea- soarelui. Multi sugari prefera laptele fara adaosuri (zahar, ulei, cereale).
Alimentatia cu produse gata fabricate (produse la borcanele)
Produsele fiind foarte fin faramitate si omogenizate sunt usor digerate si eficient folosite. De regula, calitatea pireurilor din borcane este mai buna si nu necesita pregatiri. Portionarea este usoara, copilul le primeste bine si ele contin cam tot ce trebuie organismului in ce priveste fructele sau zarzavaturile. Produsele Hipp sunt cele mai consacrate si se gasesc tot timpul.
Continutul unui borcan se incalzeste o singura data. Restul poate fi folosit de catre copiii mai mari si de adulti. Daca sugarul se satura cu portii mai mici, alimentele nu se incalzesc in borcan, ci le impartiti in portii mici. Continutul se trece intr-o craticioara care se pune intr-un vas mai mare ce se incalzeste la foc moale.
Borcanul desfacut se inchide din nou si se pastreaza in frigider cel mult doua zile. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Ulterior, borcanul de sticla il puteti incalzi intr-un fierbator special, intr-o baie de apa calda pe un foc moale sau la microunde, dar niciodata la flacara aragazului (se sparge!). In timp ce se incalzeste, bineinteles se inlatura capacul si continutul se amesteca cu o lingurita pana se ajunge la temperatura corespunzatoare.
Atentie cand folositi microundele, pentru ca alimentele fierb repede, in timp ce borcanul ramane relativ rece. Masa se serveste cu lingurita direct din borcanas cand sugarul consuma intreaga cantitate.
De la aceasta varsta se pot da la masa de pranz si alte zarzavaturi: dovlecei, ceapa, conopida, gulie, mazare verde fina, anason, spanac, varza de Bruxelles (verzisoara), tomate. Fierberea in oala sub presiune sau in vase tip "Zepter", ori la cuptorul cu microunde, economiseste timp si cruta vitaminele.
Mancarea se poate pregati in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantitati mari care se pun in portii mici si se portioneaza in pahare de iaurt sau de material plastic care se pastreaza in congelator pe o durata de pana la doua luni. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarna.
In primul an de viata se da numai carne de vita sau de gaina. Cu cat o carne este mai inchisa la culoare ("rosie") cu atat contine mai mult fier. Carnea se fierbe si cu un cutit bine ascutit se taie intr-un piure fin, iar apoi se amesteca cu piureul de zarzavat.
La aceasta varsta, din comert se vor prefera produsele de piureuri de zarzavat imbogatite cu carne. Ficatul are un continut ridicat de fier. Se poate da si peste slab. Daca se foloseste carne de buna calitate (proaspata sau bine congelata) se poate folosi la prepararea piureului si zeama de carne.
Daca si la aceasta varsta lingurita nu este acceptata se va da sub forma de supa cu biberonul, a carui tetina are orificii largite. Cu rabdare incearca in saptamanile urmatoare sa prepari un piure mai atractiv fie prin adaos de spuma de banane, fie cu 1-2 masuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeste la mesele de lapte si cereale infant.
Este important insa ca foarte curand, daca nu s-a realizat in luna a 5-a, sa se ajunga in luna a 6-a ca masa de pranz sa fie numai din zarzavat cu carne, fara completare cu biberonul cu lapte. Daca sugarul primeste la pranz o portie mare de piure s-ar putea sa ajunga sa primeasca numai 4 mese in 24 de ore: dimineata si seara cate un biberon cu lapte, la pranz puire de zarzavat cu carne si dupa-amiaza o gustare de fructe cu completare de lapte.
In luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte partial adaptat imbogatit cu cereale sau cu fructe. Motricitatea
Motricitate generala
Asezat pe spate (decubit dorsal)
Sugarul se poate intoarce de pe spate pe abdomen pe ambele parti, dar prefera una din ele. Apuca picioarele, isi pipaie corpul spre a-1 recunoaste, intinde bratele in fata si ridica capul.
Uneori face "puntea" cu hiperextensia coloanei vertebrale: se sprijina pe cap si calcaie si isi ridica in sus trunchiul si abdomenul cu incurbarea coloanei vertebrale. Membrele inferioare sunt in rotatie externa, flectate (indoite) de la genunchi, iar unghiul format de coapsa si abdomen este obtuz: piciorul este in extensie fata de gamba, iar articulatia gleznei este mobila. De abia la aceasta varsta, extensia completa a membrelor inferioare este posibila.
Miscarile sunt mai coordonate.
Sugarul nu mai prefera pozitia asezat pe spate. Incearca sa se intoarca pe o parte sau pe alta, ii place sa se agite, sa dea din picioare fara incetare, de parca ar pedala la o bicicleta, gangureste, trage cate un chiot.
Miscarile membrelor inferioare au o amplitudine mare; izbeste cu picioarele puternic, se opreste uneori pentru un minut si priveste pe cei din jur de parca ar vrea sa se faca remarcat, apoi reincepe,
Asezat pe burta (decubit ventral)
In aceasta pozitie bebelusul ridica bine capul. Trunchiul este relaxat. Cand sta linistit pe burta, soldurile se lipesc de planul patului. Se sprijina pe antebrate sau pe maini cu echilibru bun. Poate privi lateral. La 6 luni el se sprijina pe oricare din segmentele membrelor superioare, isi indoaie spatele, ridica sus capul si-l intoarce in toate partile, pentru a vedea tot ce se intampla in jurul sau.
Pus pe un plan orizontal solid (tarc, masa) incearca sa se deplaseze: indoaie si impinge picioarele, in timp ce isi indreapta si coboara capul, schitand mersul de-a busilea.
Pozitia sezand
Daca este pus sa stea in sezut, sprijinit de mama si aceasta isi retrage mainile care-l sprijina, sugarul tine mainile in fata, preluand destul de stangaci greutatea.
Intre 5 si 6 luni o mare parte din sugari pot sta in sezut pentru scurt timp, necesitand inca o perioada variabila de timp pana reusesc sa stea bine, fara nici un sprijin. Cei cu o dezvoltare foarte buna pot sta 1-5 minute, fara a obosi. Dupa ce a invatat sa stea in sezut si daca sugarului ii face placere, mama il poate aseza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari. Pozitia aceasta il bucura, deoarece poate sa foloseasca ambele maini pentru joc.
Incercarile unor mame de a-l face pe sugar sa stea in sezut ridicandu-l mai des sau punandu-l intre perne, nu sunt urmate de succes. Sugarul va sta bine cand muschii spatelui sunt suficient de dezvoltati si-i poate controla. Nu se vor impune exercitii care-l obosesc sau irita!
Cand sugarul invata sa sada nu se poate mentine intr-o pozitie stabila decat cateva secunde, chiar daca este plasat intre perne. Cand cade sau da semne de oboseala va fi culcat in pozitia preferata (pe o parte sau pe spate).
Tractiunea de pe spate in pozitia pe sezut
Daca mama introduce un deget in mana sugarului (degetul mic pe care - fiind mai subtire - sugarul il cuprinde mai bine), iar cu celelalte patru degete il asigura, tinandu-le in jurul antebratului deasupra pumnului, sugarul inalta capul si apoi intinde trunchiul si se ridica sprijinindu-se pe sezut, indoaie genunchii si apoi intinde membrele inferioare si se pivoteaza pe fundulet. Nu i se poate da drumul pentru ca ar putea cadea, dar isi tine bine capul, il intoarce in toate partile, il pozitioneaza foarte bine in spatiu.
Unii, bebelusi, dupa ce au participat la ridicarea in sezut, tind sa se ridice in picioare si accepta cu greu ca din aceasta pozitie sa fie readusi in decubit dorsal (culcat pe spate). Ulterior va manca, asezat in acest scaun.
Pozitia ridicata (in picioare)
Daca sprijini bebelusul tinandu-1 de axile, acesta se sprijina nesigur la inceput pe varful picioarelor, apoi, in jur de 6 luni se sprijina ceva mai bine cu picioarele indepartate, dar genunchii sunt inca in flexie (usor si inegal indoiti), intregul corp este in pozitie simetrica (capul pe aceeasi axa cu restul corpului).
Aceasta nu inseamna ca va merge in curand. Va mai trece inca mult timp pana cand va sta in picioare si va merge. Intai trebuie sa invete sa stea in sezut (mult si sigur) si sa se obisnuiasca sa-si mentina trunchiul drept, inainte de a se incumeta sa se ridice pe picioarele sale subrede. Nu este cazul sa fie incurajat sa stea in picioare, inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului.
Motricitatea fina. Apucarea
Incepe sa participe cu tot corpul la apucarea unei jucarii. Cand ravneste la o jucarie o fixeaza mai intai cu privirea, apoi deschide si inchide alternativ degetele, ca si cand ar prinde-o de la distanta, face miscari de supt, ca si cand ar gusta-o, agita bratele, incearca sa se apropie de ea.
Daca este asezat pe burta si i se pune un obiect stralucitor in fata, la mica distanta de mana, incearca sa se deplaseze, avanseaza putin pe burta si, dupa mai multe incercari, reuseste sa apuce obiectul dorit. Dupa succes se agita, tresalta de bucurie, izbeste cu putere gratiile patului sau ale tarcului, scoate tipete triumfale, isi cheama mama pentru a-i arata cucerirea pretioasa.
La inceput strange bine jucaria, dar nu stie sa-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceasta performanta). Totusi, cum stransoarea se slabeste putin cate putin, jucarioara cade. Atunci incepe sa tipe, deceptionat, apoi isi reia incercarile.
Simturi si afectivitate Dezvoltarea proceselor senzoriale
Auzul
Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot si deosebeste calitatile sunetului. Zgomotele stridente ii declanseaza nemultumirea si chiar plansul. Dimpotriva, asculta atent pe cele agreabile. Aude sunetele proprii si le repeta. Persoanele care vorbesc tare il sperie. Vederea
Urmareste persoane si obiecte. Priveste orice in jur. Coordonarea mana-ochi este buna, atunci cand priveste obiectele pe care le tine in mana. Urmareste orice, in diferite planuri. Nu mai are strabism. Examenul se face in conditiile culcat pe spate si sezand.
Dezvoltarea socio-afectiva
Limbajul
Sugarul "povesteste" si cand este singur.
Formeaza silabe din ce in ce mai numeroase: da, ee, dee, ghe-ghe, oo, goo; le uneste in lanturi si le pronunta ritmic (da-da-da, ge-ge). Ambii parinti sunt datori sa-si gaseasca timp pentru a "dialoga" cu sugarul, repetand vocalele si silabele pe care acesta le pronunta.
Cu fiecare saptamana iti vie da seama ca sunetele emise de sugar sunt tot mai variate, formeaza treptat un limbaj in care va povestiti amandoi evenimentele fericite, deceptiile, moduland tonul vocii. Incepeti sa-i spuneti propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne" "ma-ma", "pa-pa". Il chemati cu prenumele sau; toata familia il va chema cu acelasi prenume. Intrebati-1 unde sunt fratii, surorile, bunicii.
Contactul social
In curand va sti sa deosebeasca persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane straine. Acest lucru se remarca dupa faptul ca devine mai linistit si intrerupe jocul cand apare un strain in apropiere. Prezenta galagioasa a acestuia il deranjeaza si incepe sa planga.
In aceasta ultima eventualitate, parintii nu trebuie sa se ingrijoreze, caci o astfel de reactie este un semn de dezvoltare absolut normala; diferentierea anturajului reprezinta o etapa in evolutia sugarului. Mama sau alta persoana bine cunoscuta va ramane in apropierea lui; simtind prezenta familiei, sugarul se va linisti.
Nu i se va permite unei persoane straine sa-l ia in brate cand copilul se teme. De retinut ca sugarul uita repede; daca nu-si vede bunica timp de trei saptamani, ea ii va fi straina, chiar daca inainte de aceasta au locuit impreuna.
Se bucura cand isi vede imaginea in oglinda. Deosebeste tonul cald, dragastos de cel ferm, sever; inregistreaza expresia fetei mamei si reactioneaza la aceasta. Se intoarce spre sursa de zgomote si reactioneaza adecvat fata de situatii placute sau neplacute.Treptat, pe masura ce se dezvolta, incepand din luna a 6-a, sugarul capata constiinta de sine, de mama sa, de ceilalti membri ai familiei; in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el si ceea ce nu era el.
Putin cate putin, el invata sa capete constiinta corpului sau de care isi da seama multumita mangaierilor mamei, ceasurilor lungi petrecute la alaptat, la infasat, la baie, la toate stimularile placute si neplacute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald, a fost ud sau prea strans infasat etc.
In acelasi timp datorita perceptiilor sale vizuale, olfactive (de miros), auditive, cutanate (de pipait, mangaiat, durere, rece, cald etc), el a capatat cunostinta de cei din jur, va cunoaste si recunoaste fata, vocea, sanii, mainile, bratele si mirosul corpului tau; in acelasi timp a dobandit constiinta gurii, mainilor si picioarelor sale.
Unele senzatii mai profunde il fac sa perceapa pozitia membrelor sale si, putin cate putin, integrand in fiecare zi mai bine aceste senzatii, va fi capabil sa faca din aceste senzatii o sinteza si sa se cunoasca in ansamblu.
Obiectele din imediata lui apropiere participa la aceasta dobandire a constiintei de ceea ce este el si de ceea ce nu este el; le vede, le pipaie, le apuca, le scapa, le regaseste, tot atatea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasta lenta cuprindere a lumii.
In aceasta evolutie in cunoasterea de sine, tu, ca mama, esti figura mereu regasita, vocea mereu auzita, elemente permanente care-i permit sa accepte in chip fericit fiecare experienta si sa-i dea astfel adevarata sa valoare. De aceea, mama trebuie sa fie prezenta si sa-i dea cat mai mult din timpul ei.
O etapa noua incepe aproape pe neasteptate, comunicarile si schimburile se fac prin intermediul unui obiect: jucaria. Ii place ca sa-i luati ursuletul (sau jucarioara) sa i-l aratati, sa i-l dati, sa i-l luati din nou. Ii place ca mama sau tata sa izbeasca intr-o cutie de tabla. Astfel in jocul cu copilul, de acum inainte se va folosi un obiect care va servi drept intermediar. Ii place ca de la aceasta varsta si pentru multa vreme, sa repetati aceleasi jocuri.
Trebuie sa ai inca gesturi lente si calme caci sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de miscari prea bruste. Vor mai trece cateva saptamani (intre 8 si 10 luni) pana cand parintii vor reusi sa recunoasca ce jocuri prefera si care sunt jucariile sau culorile care-i plac mai mult.
